Deficitul bugetar în primele 5 luni ale anului e mai mult decât dublu ca procent în PIB față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând în prezent la 38,8 miliarde de lei / 3,59% din Produsul Intern Brut, față de 14,7 miliarde de lei / 1,39% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Aproape jumătate din acesta este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale și cheltuieli excepționale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19, susțin reprezentanții MFP.
Creșterea deficitul bugetar aferent primelor cinci luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, de evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-mai, ca urmare a amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada stării de urgență și de alertă, de creșterea cu 2,26 mld lei a restituirilor de TVA, față de nivelul aferent perioadei ian-mai 2019, pentru susținerea lichidității în sectorul privat, precum și de bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,25 mld. lei.
De asemenea, pe partea de cheltuieli, față de creșterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creștere a cheltuielilor de investiții cu 3,43 mld. lei față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și plăți cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 3,83 mld. lei.
Veniturile statului încasate în perioada ianuarie-mai au scăzut cu 4,2 miliarde de lei (+3,4%), din cauza facilităților fiscale acordate în criză și a încetinirii activității economice.
Practic, au scăzut aproape toate încasările: impozitul pe salarii (-0,7%), contribuțiile de asigurări (-2,1%), impozitul pe profit (-12,5%), alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane juridice (-3,4%), TVA (-18,9%), accize (-0,1%). Creșteri au fost înregistrate doar la încasările din impozitul pe venit (4%), taxele pe utilizarea bunurilor (+137,2%), veniturile nefiscale (+3,1%) și sumele rambursate de UE (+24,8%).
Cheltuielile, în schimb, au crescut cu aproape 20 de miliarde de lei (+14,4%) pe fondul măsurilor luate în contextul epidemiei COVID-19.
Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creștere cu 1,57 puncte procentuale de la 13,07% din PIB 2019 la 14,64% din PIB în 2020.
Au crescut cheltuielile de personal (+5,2%), precum și cele cu bunuri și servicii (+16,2%), cu asistența socială (+21,9%), cu proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile (+27,9%) și cu investiții (+35,8%).
Alte cheltuieli au fost de 2,51 mld. lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de ANRP, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile, precum și indemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ. De asemenea, din bugetul MAI s-au plătit 235 milioane lei pentru achiziționarea de produse – stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2, precizează MFP.
SALVĂM ROMÂNIA 